Psihologia aplicată în apărare şi siguranţă naţională

Regulament

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
COMISIA DE PSIHOLOGIE
PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL COMISIEI DE PSIHOLOGIE
PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale

Art. 1 - (1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se constituie şi funcţionează în baza Legii nr. 213 din 27.05.2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, Art. 35, alin. (1), pct. a) şi alin. (2).
(2) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională include în sfera sa de competenţă, pe lângă specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în domeniile menţionate, şi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de justiţie şi cel penitenciar, în structurile implicate în protecţia martorilor, prevenirea şi combaterea spălării banilor, în lupta împotriva corupţiei, a traficului şi consumului de droguri, precum şi specialiştii care emit avize pentru acordarea dreptului de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale.

Art. 2 - Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, denumită în continuare „comisie”, fiinţează ca organism colectiv de lucru în cadrul Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România.

Art. 3 - (1) Comisia se constituie şi funcţionează în baza specificităţii sistemului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale caracterizat prin:
a) investirea personalului cu autoritate în utilizarea forţei, în condiţiile legii;
b) caracterul clasificat al informaţiilor şi documentelor.
(2) Membrii comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trebuie să deţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate de nivel strict secret, eliberată de organele în drept, potrivit legii.

Art. 4 - (1) Comisia se constituie şi funcţionează cu scopul de a stabili, verifica şi menţine nivelul optim de competenţă profesională al psihologilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi al instituţiilor formatoare din cadrul acestuia, în condiţiile Legii nr. 213/2004, normelor metodologice şi procedurilor de atestare, pentru următoarele tipuri generale de activităţi:
a) evaluare psihologică şi selecţie profesională;
b) evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf;
c) cunoaşterea şi asistenţă psihologică a personalului şi a membrilor de familie;
d) analiză, diagnoză şi intervenţie organizaţională;
e) asigurarea suportului psihologic al misiunilor şi activităţilor specifice;
f) asigurarea psihologică a situaţiilor operative;
g) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, precum şi a altor persoane, conform legislaţiei în vigoare.
h) educaţie şi training de psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale;
i) cercetare psihologică.
(2) În raport cu evoluţia necesităţilor specifice domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, comisia va elabora norme şi proceduri de control şi supervizare profesională adecvate noilor realităţi.

CAPITOLUL 2
Structura organizatorică

Art. 5 - Comisia se compune dintr-un număr impar de membri şi se aprobă de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.

Art. 6 - În cadrul comisiei pot funcţiona subcomisii, pe linii specifice de activitate, cu aprobarea Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

Art. 7 - Comisia este condusă de către un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic.

Art. 8 - Alegerea biroului se face prin vot deschis.

Art. 9 - Persoanele alese exercită un mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.

Art. 10 - Membrii comisiei au dreptul la indemnizaţii de şedinţă şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Comitetului Director, aprobat de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.

CAPITOLUL 3
Atribuţii
Secţiunea 1
Atribuţiile generale ale comisiei

Art. 11 - Comisia are următoarele atribuţii generale:
a) desfăşoară procedurile prevăzute în normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) participă la elaborarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România;
c) contribuie la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Psihologilor din România, Consiliului Colegiului şi Comitetului Director;
d) concepe şi înaintează Comitetului Director, pentru aprobare, propriul regulament de organizare şi funcţionare;
e) participă la elaborarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi urmăreşte aplicarea acestuia în structurile de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
f) participă la elaborarea Codului de procedură disciplinară şi urmăreşte aplicarea acestuia în structurile de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
g) participă la elaborarea normelor de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, şi urmăreşte aplicarea acestora în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
h) propune Comitetului Director eliberarea atestatului de psiholog cu drept de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pentru următoarele categorii de specialişti:
- psihologi/asimilaţi care prestează servicii pentru instituţiile militare din România;
- psihologi/asimilaţi care prestează servicii de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf;
- psihologi/asimilaţi care prestează servicii pentru instituţiile civile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi/sau similare din România, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care solicită sau posedă dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale;
i) participă la întocmirea, reactualizarea şi publicarea Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România;
j) elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesională în domeniile sale de competenţă;
k) asigură pregătirea persoanelor cu atribuţii de control în domeniile sale de competenţă;
l) propune Comitetului Director şi instituţiilor abilitate organizarea de cursuri şi a altor modalităţi de instruire şi formare permanentă în domeniile sale de competenţă, în conformitate cu prevederile legale;
m) mediază litigiile dintre structurile centrale şi/sau de coordonare specifice psihologiei din domeniile de competenţă şi psihologii cu drept de liberă practică care îşi desfăşoară activitatea în respectivele structuri;
n) la solicitare, prin structurile centrale şi/sau de coordonare specifice psihologiei din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi justiţiei contribuie la realizarea şi respectarea relaţiilor deontologice între psihologi şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
o) propune Comitetului Director nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum şi al cotizaţiei anuale;
p) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
q) propune şi susţine Comitetul Director în activitatea de elaborare şi/sau modificare a unui nomenclator de specialităţi ale profesiei de psiholog, care să fie în acord cu cerinţele Codului muncii şi Clasificarea Ocupaţiilor din România, prin care să se asigure condiţiile remunerării onorabile pentru munca prestată.

Secţiunea a 2-a
Atribuţiile specifice ale membrilor comisiei

Art. 12 - Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea comisiei;
b) aprobă planul de activităţi al comisiei;
c) reprezintă comisia în relaţiile cu alte structuri;
d) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor comisiei;
e) prezidează lucrările în plen ale comisiei;
f) invită şi alte persoane fără drept de vot să participe la şedinţele comisiei, dacă interesele lucrărilor o cer, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 13 - Vicepreşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a) este înlocuitorul de drept al preşedintelui, în caz de indisponibilitate a acestuia;
b) asistă preşedintele în realizarea atribuţiilor ce îi revin;
c) întocmeşte proiectul planului de activităţi al comisiei.

Art. 14 - Secretarul comisiei are următoarele atribuţii:
a) asigură păstrarea documentelor comisiei;
b) la solicitarea preşedintelui, convoacă membrii comisiei pentru şedinţe;
c) ţine evidenţa prezenţei membrilor la şedinţele comisiei;
d) redactează procesele-verbale de şedinţă.

CAPITOLUL 4
Modul de funcţionare

Art. 15 - Comisia funcţionează prin şedinţe, în plen, a căror periodicitate este stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de Comitetul Director.

Art. 16 - Şedinţa se consideră legal constituită în prezenţa majorităţii simple a membrilor.

Art. 17 - Ordinea de zi se aprobă de către comisie, în plenul său, la propunerea preşedintelui sau a înlocuitorului său legal.

Art. 18 - Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează în procese-verbale, într-un registru special.

Art. 17- Hotărârile comisiei se consideră adoptate prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, iar, în caz de paritate, votul preşedintelui comisiei sau, după caz, al înlocuitorului acestuia este decisiv.

Art. 18 - Hotărârile comisiei se adoptă prin vot deschis, dacă nu se stabileşte altfel.

Art. 19 - Raportul comisiei va fi înaintat preşedintelui Comitetului Director în termenul stabilit de acesta, termen ce poate fi modificat la cerea motivată a comisiei.

CAPITOLUL 5
Dispoziţii finale

Art. 20 - Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se aprobă de către Comitetul Director şi intră în vigoare la aceeaşi dată.

Art. 21 - Prezentul regulament poate fi modificat şi completat, cu aprobarea preşedintelui, de către Comitetului Director.

Proceduri atestare

COMISIA DE PSIHOLOGIE
PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
PROCEDURI PRIVIND DESFĂŞURAREA ATESTĂRII DREPTULUI DE LIBERĂ PRACTICĂ ÎN DOMENIUL APĂRĂRII, ORDINII PUBLICE ŞI SIGURANŢEI NAŢIONALE

Art 1. - 1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, denumită în continuare comisia aplicativă, desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităţi:
a) psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale;
b) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
2) Domeniul securităţii naţionale, conform Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, vizează instituţiile cu atribuţii în acest sens.

Art 2. - Obţinerea atestatului de liberă practică prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este obligatorie pentru:
a) psihologii din sectorul public, cât şi din cel privat care prestează servicii psihologice în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) psihologii care, în condiţiile legii, avizează psihologic persoanele care solicită permis de armă;
c) specialiştii care desfăşoară activităţi de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

Art 3. - În funcţie de solicitările postului, psihologul atestat în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale trebuie să obţină atestatul de liberă practică şi în alte specialităţi ale psihologiei aplicate, urmând procedurile specifice fiecărei comisii aplicative, astfel:

A) La Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie se obţine atestatul de liberă practică în următoarele specialităţi:
a) psihologie clinică;
b) consiliere psihologică;
c) psihoterapie.

B) La Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor se obţine atestatul de liberă practică în specialitatea psihologia transporturilor;

C) La Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională se obţine atestatul de liberă practică în specialitatea psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională.

Art 4. - Psihologii care obţin atestarea în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale au următoarele competenţe profesionale:
a) evaluare şi selecţie profesională:
- cunoaşterea profilului psihologic al candidaţilor la ocuparea unor funcţii/posturi;
- raportarea profilului psihologic al candidaţilor la cerinţele psihologice ale postului;
- avizarea psihologică a candidaţilor;
b) analiza psihologică a activităţii;
c) analiza şi prevenirea accidentelor de muncă;
d) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesională;
e) cunoaşterea şi asistenţa psihologică a personalului;
f) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate şi a altor categorii de persoane, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor profesionale;
g) diagnoză şi intervenţie organizaţională;
h) managementul stresului;
i) managementul situaţiilor de criză şi negocierea;
j) asigurarea psihologică a situaţiilor operative;
k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor şi activităţilor specifice;
l) cercetarea metodologică;
m) formarea şi (re)orientarea pe ruta profesională;
n) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.

Art 5. - Psihologii care obţin atestarea în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf au următoarele competenţe profesionale:
a) evaluarea sincerităţii unor persoane bănuite de implicarea în activităţi antisociale indiferent de gen;
b) verificarea sincerităţii depoziţiei persoanelor cuprinse în procesul judiciar;
c) verificarea loialităţii persoanelor faţă de obiectivele organizaţiei în care îsi desfaşoară activitatea;
d) verificarea sincerităţii unor persoane implicate în anchete administrative;
e) evaluarea sincerităţii persoanelor în cadrul selecţiei de personal;
f) activitaţi de cercetare ştiinţifică folosind tehnica poligraf;
g) formarea profesională în domeniul de specialitate;
h) stabilirea profilului psihologic al infractorului după modificările pe care acesta le realizează în câmpul infracţional;
i) efectuarea de noi examinări, în cazul existenţei unor contestaţii, numai în cadrul unor comisii.

Art 6. - În funcţie de competenţa şi experienţa profesională ale solicitantului, se poate acorda una dintre următoarele forme de atestare, astfel:
a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiţii de supervizare pentru absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă în psihologie fără experienţă în domeniu sau cu diplomă de licenţă asimilată în condiţiile Art. 3, 4 şi 5 din normele metodologice, sub coordonarea, îndrumarea şi controlul permanent al unui supervizor.
b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior cu licenţă în psihologie sau asimilată în condiţiile Art. 3, 4 şi 5 din normele metodologice, care:
- au o vechime în profesie de minim 1 an în condiţiile Art. 2 din prezentele proceduri;
- lucrează în colective profesionale;
- prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică în regim de asociere în domeniu;
c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii sau asimilaţii în condiţiile Art. 3, 4 şi 5 din normele metodologice ce au absolvit cursuri postuniversitare, masterate sau doctorate în psihologie şi care:
- au o vechime în profesie de minim 1 an în condiţiile Art. 2 din prezentele proceduri;
- prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu.

Art 7. - Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă paractică trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, pe lângă actele prevăzute de Art. 11 din normele metodologice şi următoarele documente:
a) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004;
b) recomandarea supervizorului, pentru persoanele care au încheiat perioada de supervizare;
c) scrisori de recomandare, conform Art. 6 alin. b) sau c).

Art 8. - În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii dosarului şi verificarea conformităţii acestuia de către comitetul filialei, în condiţiile Art. 12 alin. (2) din normele metodologice, Secretariatul Comitetului Director înregistrează dosarul şi comunică solicitantului data când a fost programat pentru susţinerea procedurilor de atestare în faţa comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Art 9. - Procedurile de atestare constau în studiul dosarului, de către Comisie şi susţinerea unui interviu cu candidatul.

Art 10. - Decizia de admitere a dosarului, în conformitate cu Art. 27 din normele metodologice, se ia în baza îndeplinirii condiţiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevăzute la Art. 21, 22 şi 23.

Art 11. - Rezultatul procedurii de atestare poate fi apreciat cu unul din calificativele „admis" sau „respins".

Art 12. - Pentru candidaţii declaraţi „admis", la propunerea comisiei, Comitetul Director, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariat, eliberează atestatul de liberă practică şi asigură publicarea acestora în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea I.

Art 13. - Candidaţii declaraţi „respins" pot depune contestaţie la Comitetul Director, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatului.

Art 14. - Comitetul Director soluţionează contestaţia, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.

Art 15. - Candidaţii declaraţi „respins" pot reveni pentru atestare după aducerea la îndeplinire a recomandărilor comisiei aplicative şi achitarea unei noi taxe de atestare.

Art 16. - 1) Reactualizarea dosarului privind atestatul de liberă practică se va face periodic, la un interval de cinci ani.
2) La reactualizarea dosarului, psihologul va prezenta un raport de activitate şi va preciza eventualele modificări survenite.

Art 17. - Pentru obţinerea atestatului în altă specialitate sau în altă treaptă de specializare, dosarul prevăzut la Art. 11 din normele metodologice şi Art. 7 din prezentele proceduri, se completează numai cu actele şi documentele necesare.

Art 18. - Psihologii care solicită atestarea în specializările domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot obţine, conform Normelor metodologice, următoarele trepte profesionale:
a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.

Art 19. - 1) Psihologul practicant în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are competenţele prevăzute la Art. 4, mai puţin lit. b), c), i) şi j);
2) Psihologul specialist în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are competenţele profesionale prevăzute la Art. 4, mai puţin lit. m);
3) Psihologul principal în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are toate competenţele profesionale prevăzute la Art. 4.

Art 20. - 1) Psihologul practicant în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are competenţele prevăzute la Art. 5 lit. a) - b);
2) Psihologul specialist în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are competenţele profesionale prevăzute la Art. 5 lit. a)-f);
3) Psihologul principal în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are toate competenţele profesionale prevăzute la Art. 5.

Art 21. - 1) Persoanele cu diplomă de licenţă în psihologie sau asimilată, care doresc să obţină atestatul de liberă practică şi la data intrării în vigoare a normelor de aplicare a legii nu au pachetul de discipline necesar obţinerii acestuia, îl pot urma în facultăţile de profil acreditate;
2) Pachetul va cuprinde minim 7 din următoarele discipline: psihologia generală, psihologia socială, psihologia organizaţională, psihodiagnostic, psihologia experimentală, psihologia personalităţii, psihologia vârstelor, neuropsihologia, psihopatologia şi/sau psihiatria, psihologia clinică şi/sau medicală, psihologia învăţării, psihologie şcolară şi orientare profesională, istoria psihologiei, psihologia judiciară, psihologia militară, metodologia cercetării şi analiza datelor.

Art 22. - (1) Formarea profesională continuă a psihologului, în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale, se realizează prin programe universitare de masterat şi/sau doctorat în domenii ale psihologiei.
(2) Formarea complementară în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale se realizează prin cursuri de specialitate organizate conform reglementărilor în vigoare şi avizate de către comisia aplicativă.

Art 23. - (1) Formarea profesională continuă a psihologului în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează prin programe universitare de masterat şi/sau doctorat în domenii ale psihologiei.
(2) Formarea complementară în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează prin cursuri de specialitate organizate conform reglementărilor în vigoare şi avizate de către comisia aplicativă.
(3) Programele de formare complementară trebuie să cuprindă obligatoriu şi următoarele discipline: bazele ştiinţifice ale tehnicii poligraf, psihofiziologie criminalistică, tehnici poligraf de detectare a comportamentului simulat, cunoaşterea aparaturii poligraf şi al modului de lucru cu aceasta, noţiuni despre cercetarea la faţa locului, expertiza criminalistică, medicină legală, drept şi procedură penală, metodologia de evaluare a comportamentului simulat cu ajutorul tehnicii poligraf.

Art 24. - Psihologul care doreşte să obţină treapta de specializare psiholog practicant în specializările domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să facă dovada formării profesionale, în conformitate cu cerinţele prevăzute la Art. 21;
b) promovarea colocviului profesional în faţa comisiei aplicative.

Art 25. - (1) Psihologul care doreşte să obţină atestatul de psiholog practicant în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf trebuie să urmeze, suplimentar, un program de formare complementară cu durata de minimum 1 an de zile organizat conform normelor metodologice;
(2) După încheierea perioadei de formare complementară, psihologul va desfăşura activitate practică, sub supervizarea unui psiholog specialist sau psiholog principal, cu durata de cel puţin 1 an şi va efectua un număr minim de 100 de examinări poligraf;
(3) candidaţii la obţinerea atestatului de psiholog practicant, vor anexa la dosarul de înscriere şi aprecierea profesională pentru activitatea practică, redactată de supervizor.

Art 26. - Trecerea psihologului practicant în treapta profesională de psiholog specialist se realizează în următoarele condiţii cumulative:
a) desfăşurarea activităţii de psiholog practicant în specializarea respectivă cel puţin 5 ani (pentru specialiştii în tehnica poligraf şi cel puţin 500 de examinări);
b) dovada a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi prezentelor norme, participarea la activităţi ştiinţifice etc.;
c) promovarea colocviului profesional în faţa comisiei aplicative.

Art 27. - Trecerea psihologului specialist în treapta profesională de psiholog principal se realizează în următoarele condiţii cumulative:
a) desfăşurarea activităţii de psiholog specialist în specialitatea respectivă cel puţin 5 ani (pentru specialiştii în tehnica poligraf şi cel puţin 500 de examinări);
b) dovada a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi prezentelor norme, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist;
c) promovarea colocviului profesional în faţa comisiei aplicative.

Art 28. - 1) În urma susţinerii colocviului profesional, candidatul va fi evaluat cu note de la 1 la 10, de către fiecare membru al comisiei aplicative prezent la evaluare;
2) Nota finală va fi obţinută prin calcularea mediei aritmetice a notelor individuale;
3) Nota minimă de promovare a colocviului profesional este 7,00.

Art 29. - Contestarea rezultatului la evaluarea profesională şi soluţionarea acesteia se vor face respectând termenele prevăzute la Art. 13 şi 14 din prezentele proceduri.

Art 30. - Persoanele cu diplomă de licenţă asimilată, care doresc să obţină una din treptele profesionale în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale, prin procedura experienţei profesionale dovedite, pe lângă parcurgerea pachetului de discipline prevăzut la Art. 21 trebuie să îndeplinească şi criteriile prevăzute de unul din Art. 24, 26 sau 27 din prezentele proceduri.

Art 31. - Persoanele cu diplomă de licenţă asimilată, care doresc să obţină una din treptele profesionale în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, prin procedura experienţei profesionale dovedite, pe lângă parcurgerea pachetului de discipline prevăzut la Art. 21 şi respectarea cerinţelor prevăzute de Art. 25, trebuie să îndeplinească şi criteriile prevăzute de unul din Art. 24, 26 sau 27 din prezentele proceduri.

Art 32. - 1) Psihologii care deţin titlul ştiinţific de doctor în psihologie şi desfăşoară de minim 7 ani activităţile prevăzute la Art. 4 sau 5, obţin treapta profesională de psiholog principal pe baza dosarului întocmit conform Art. 11 din Normele metodologice şi Art. 7 din prezentele proceduri, precum şi a susţinerii interviului în faţa comisiei aplicative.

Art 33. - Psihologii, care la data intrării în vigoare a normelor metodologice deţin treapta de specializare psiholog principal, îşi menţin această treaptă.

Art 34. - Absolvenţii facultăţilor de drept pot obţine competenţa în psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, în condiţiile Art. 18 alin. (2) din normele metodologice, după completarea studiilor universitare cu disciplinele prevăzute la Art. 21 şi 25 din prezentele proceduri, promovarea colocviului profesional şi interviului.

Art 35. - Pentru susţinerea procedurilor de atestare de către Comisia aplicativă în domeniul de specializare psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, prin decizie a Preşedintelui Comitetului director, sunt angrenaţi cu prioritate specialişti din domeniu.

Art 36. - Pentru psihologii încadraţi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale creditele privind formarea continuă obţinute în interiorul acestora, se cuantifică prin adeverinţe eliberate de şefii sau coordonatorii profesionali, conform normelor metodologice.

Art 37. - Comisia aplicativă va elabora şi afişa pe site-ul Colegiului Psihologilor din România tematica şi bibliografia pentru susţinerea colocviilor profesionale.

Art 38. - 1) Comisia aplicativă avizează organizarea şi funcţionarea cabinetelor psihologice individuale, cabinetelor psihologice asociate, precum şi societăţilor civile profesionale din domeniul de competenţă.
2) Cabinetele psihologice individuale, cabinetele psihologice asociate, precum şi societăţile civile profesionale din domeniul de competenţă se înscriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea a II-a.

Art 39. - Cabinetul individual presupune:
a) existenţa unui spaţiu de minim 10 m2 , pentru psiholog;
b) existenţa unui spaţiu de minim 20 m2, pentru activităţile colective;
c) existenţa standardelor de calitate referitoare la:
- mobilier şi accesorii adecvate desfăşurării actului psihologic, precum şi păstrării probelor şi instrumentelor în deplină securitate, conform legislaţiei în vigoare;
- tehnică de calcul ;
- aparatură audio-video minimală;
- sistem de climatizare;
- condiţii optime de protecţie la stimuli de ordin sonor, luminos etc.;
- condiţii igienico-sanitare adecvate.
d) registre de evidenţă a activităţii;
e) sistem propriu de arhivare;
f) teste, instrumente şi aparate psihologice;
g) metodologii de lucru avizate de către comisia metodologică.

Art 40. - Cabinetul de psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf:
a) cabinetul psihologului:
- existenţa unui spaţiu de minim 16 m2 , pentru psiholog;
- existenţa standardelor de calitate prevăzute la Art. 37 alin. c), d), e), f), g);
b) cabinetul de examinare prin tehnica poligraf:
- spaţiu minim de 16 m²;
- mobilier şi accesorii adecvate desfăşurării actului psihologic, precum şi păstrării probelor şi instrumentelor în deplină securitate, conform legislaţiei în vigoare;
- geam unisens;
- tehnică poligraf cu cel puţin trei canale diferite de înregistrare a parametrilor psihofiziologici
- tehnică de calcul ;
- aparatură audio-video minimală;
- sistem de climatizare;
- condiţii optime de protecţie la stimuli de ordin sonor, luminos etc.;
- condiţii igienico-sanitare adecvate.
c) spaţiu de aşteptare pentru subiecţi şi însoţitorii acestora de minim 12m².

Art 41. - 1) Atestarea cabinetului de psihologie se realizează prin admiterea dosarului şi inspecţia la faţa locului;
2) Dosarul de atestare a cabinetului trebuie să cuprindă:
- Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 39 sau 40 din prezentele proceduri, după caz;
- Copie după atestatul de liberă practică al solicitantului, în specialitatea pentru care doreşte să obţină atestarea cabinetului, conform Art. 1 din prezentele proceduri.

Art 42. - Rezultatul procedurii de atestare a cabinetului poate fi apreciat cu unul din calificativele „admis" sau „respins".

Art 43. - Contestarea rezultatului la atestarea cabinetului şi soluţionarea acesteia se vor face respectând termenele prevăzute la Art. 13 şi 14 din prezentele proceduri.

Art 44. - Solicitanţii cărora le-a fost respinsă cererea de atestare a cabinetului, pot reveni pentru atestare după aducerea la îndeplinire a recomandărilor Comisiei aplicative şi achitarea unei noi taxe de atestare.

La opisul cu documentele dosarului, pentru comisia de apărare:

Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă paractică trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, pe lângă actele prevăzute de Art. 11 din normele metodologice şi următoarele documente:
a) declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004;
b) recomandarea supervizorului, pentru persoanele care au încheiat perioada de supervizare;
c) două scrisori de recomandare, pentru persoanele care doresc libera practică în regim de asociere sau autonomă.

Supervizare

1. Condiţii de supervizare profesională

În şedinţa Comitetului director din data de 09.06.2006 s-au aprobat: taxa plătită de un supervizor Colegiului Psihologilor este de 100 RON; taxa minimă a supervizatului faţă de supervizor este de 12 RON/ora de supervizare.

COMISIA DE PSIHOLOGIE PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
PRECIZĂRI PRIVIND SUPERVIZAREA PROFESIONALĂ

• Supervizarea profesională este activitatea formativă specifică profesiei de psiholog prin care se asigură managementul calităţii actului psihologic.
• Psihologii care dovedesc să fie atestaţi ca supervizori în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să deţină atestatul de liberă practică în regim autonom pentru specialitatea/specialităţile în care solicită acordarea dreptului de supervizare profesională;
b) treapta de specializare deţinută să fie aceea de psiholog specialist sau principal;
c) să fi absolvit un curs postuniversitar, masterat sau doctorat în psihologie;
d) să îşi desfăşoare activitatea la data solicitării dreptului de supervizare profesională, precum şi pe întreaga perioadă a derulării contractului de supervizare profesională, în una din formele legale de exercitare a profesiei de psiholog;
e) în situaţia în care psihologul supervizat desfăşoară activităţi cu caracter clasificat, supervizorul trebuie să deţină în mod obligatoriu autorizaţia de acces la informaţii clasificate, eliberată de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, de nivel cel puţin egal cu supervizatul.

• Activitatea de supervizare se va desfăşura în baza unui contract, încheiat în condiţiile legii, între persoana supervizată şi supervizor.
• În instituţiile din domeniul securităţii naţionale supervizarea profesională reprezintă atribuţie de serviciu.
• Supervizorul va putea încheia contractul de supervizare profesională, în baza adeverinţei eliberate de către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, cu cel mult 10 supervizaţi simultan.
• Activitatea de supervizare profesională va fi desfăşurată după un program de minim 8 ore lunar.
• La sfârşitul perioadei de supervizare, de minim 1 an de zile, supervizorul va întocmi un raport de evaluare şi va face recomandarea de eliberare/neeliberare a atestatului de liberă practică în regim autonom pentru supervizat.

2. Norme şi proceduri de control şi supervizare profesională

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
COMISIA DE PSIHOLOGIE
PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
NORME ŞI PROCEDURI DE CONTROL ŞI SUPERVIZARE PROFESIONALĂ
ALE COMISIEI DE PSIHOLOGIE PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

Art. 1 - Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională elaborează şi supune spre aprobarea Consiliului Psihologilor din România normele şi procedurile de control şi supervizare profesională în domeniul său de responsabilitate.

Art. 2 - Supervizarea profesională este activitatea formativă specifică profesiei de psiholog prin care se asigură managementul calităţii actului psihologic.

Art. 3 - Persoanele care desfăşoară activităţile de supervizare prevăzute la Art. 2 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să deţină dreptul de liberă practică în regim de asociere sau autonomă în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) să fie psiholog specialist sau psiholog principal atestaţi ca supervizori de către comisia aplicativă.

Art. 4 - (1) Activitatea de supervizare se va desfăşura în baza unui contract, încheiat în condiţiile legii, între persoana supervizată şi supervizor.
(2) Pentru a putea desfăşura activităţi de supervizare profesională, psihologul care solicită atestarea potrivit Art. 10 lit. c) din lege, pe lângă documentele prevăzute la Art. 11 din normele metodologice, trebuie să deţină autorizaţia de acces la informaţii clasificate de nivel minim „secret de serviciu” eliberată de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
(3) Un supervizor poate avea simultan maxim 10 persoane în supervizare.

Art. 5 - La sfârşitul perioadei de supervizare, supervizorul va întocmi un raport de evaluare şi va face recomandarea de eliberare a atestatului de liberă practică în regim de asociere sau a celui de liberă practică autonomă.

Art. 6 - Controlul profesional în domeniul psihologiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are scopul de a evalua modul în care se aplică şi se respectă prevederile Legii nr. 213/2004 şi normele metodologice specifice.

Art. 7 - (1) Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de psiholog se realizează de către membrii Comitetului Director, în conformitate cu procedurile stabilite prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România.
(2) Controlul profesional, se organizează şi se desfăşoară, cu aprobarea conducerii instituţiei respective şi în limitele mandatului dat de Comitetul Director, conform Art. 41 din normele metodologice, de către comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională la care pot participa şi unii membrii desemnaţi ai Comitetului filialei teritoriale în competenţa căreia se află psihologul care face obiectul controlului, utilizând, la nevoie, şi alţi specialişti avizaţi în prealabil pentru acest scop.
(3) Controlul profesional, metodologic şi deontologic pentru psihologii care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din domeniul siguranţei naţionale se realizează numai de către membrii comisiei aplicative de specialitate,care au obţinut autorizaţiile de acces la informaţii clasificate în condiţiile Art. 25 din normele metodologice, în conformitate cu procedurile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului director.

Art. 8 - Controlul profesional al activităţii de psihologie din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale constă în monitorizarea:
a) aplicării Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
b) respectării Codului de procedură disciplinară;
c) corectitudinii în aplicarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică;
d) asigurarea şi respectarea condiţiilor minime de organizare şi desfăşurare a activităţii în domeniu;
e) respectării standardelor de competenţă şi performanţă în formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale de către instituţiile de profil din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Art. 9 - Comisia asigură pregătirea persoanelor cu atribuţii de control în domeniul de competenţă prin organizarea unor stagii de instruire sau instructaje periodice desfăşurate la sediul Comitetului Director sau în instituţiile de profil din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispoziţie scrisă a Preşedintelui Comitetului Director.

Precizări privind trecerea de la supervizare la autonom

1. Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Notă:
1. Nu se admit contestaţii în urma interviului susţinut pentru schimbarea treptei de specializare.
2. La schimbarea treptei de specializare obligatoriu se ataşează şi diplomele prin care s-au obţinut credite, în cadrul formării profesionale continue.

H O T Ă R Â R E
privind aprobarea procedurilor de acordare a atestatului de liberă practică autonomă, ca urmare a finalizării perioadei de supervizare profesională

În temeiul Art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, nr. 213 din 27 mai 2004, aprobate prin H. G. nr. 788/2005,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România h o t ă r ă ş t e:

Art. 1. (1) - Psihologul cu drept de liberă practică atestat în condiţii de supervizare poate solicita eliberarea atestatului de liberă practică autonomă, pentru fiecare specialitate profesională, după finalizarea stagiului de supervizare profesională în specialitate, potrivit dispoziţiilor Art. 11 din Legea nr. 213/2004.
(2) Finalizarea stagiului de supervizare profesională se probează prin raportul de supervizare final, întocmit de către supervizor, potrivit dispoziţiilor Art. 41 alin. (2) din Hotărârea Comitetului director nr. 1/2006.

Art. 2 (1) - Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă de către psihologul cu drept de liberă practică atestat în condiţii de supervizare este condiţionată de parcurgerea următoarelor proceduri:
a) depunerea dosarului de atestare la comitetul filialei teritoriale din care face parte solicitantul;
b) susţinerea interviului programat în faţa comisiei aplicative competentă în specialitatea în care solicitantul doreşte obţinerea atestatului de liberă practică.
(2) Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă practică autonomă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele documente:
a) cerere tip adresată Comitetului director;
b) raportul de supervizare final, prin care se atestă efectuarea stagiului de supervizare profesională, semnat şi parafat de către supervizor;
c) dovada exercitării profesiei prin una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, pe toată perioada stagiului de supervizare profesională (independent sau în regim salarial), în fotocopie semnată şi parafată de către titular pentru conformitate cu originalul;
d) contractul de supervizare profesională, în fotocopie semnată şi parafată de către titular pentru conformitate cu originalul.
(3) Structura interviului va fi aprobată prin dispoziţie a preşedintelui Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3 - Prezenta hotărâre intră în vigoare de la data aprobării acesteia.

Preşedintele Colegiului Psihologilor din România,
Prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan
Bucureşti, 24 martie 2007.
Nr. 2

NOTĂ: Cererea adresată Comitetului director se completează pe formularul model nr. 2 (la rubrica specialitate faceţi menţiunea: „schimbare treaptă specializare").

2. Structura interviului

STRUCTURA INTERVIULUI
organizat pentru analizarea competentelor profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică care au finalizat stagiul de supervizare profesională şi solicită acordarea atestatului de liberă practică autonomă

1. Interviul are loc conform unei programări anterioare, afişate pe site-ul oficial al Colegiului Psihologilor din România, în ordinea stabilită prin programare.
2. Solicitantul este invitat să depună cu ocazia înregistrării şi să prezinte în faţa comisiei aplicative un raport de activitate*, redactat în maxim 10 pagini, privind activitatea profesională desfăşurată în perioada de supervizare profesională.
3. Solicitantul este invitat să răspundă la întrebările** adresate de către membrii comisiei aplicative referitoare la cazuistica întâlnită în practica de specialitate, metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică utilizate, procedurile de lucru concrete, etc.
4. Solicitantul este invitat să răspundă la întrebările adresate de către membrii comisiei referitoare la cunoaşterea aspectelor deontologice*** ale exercitării profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, respectiv referitoare la cunoaşterea prevederilor Legii nr. 213/2004, H.G. nr. 788/2005, Hotărârii Comitetului director nr. 1 din 10 martie 2006, precum şi a altor acte normative relevante pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
5. Membrii comisiei analizează documentele depuse în dosarul solicitantului****, iar în funcţie de concluziile raportului de supervizare final întocmit de către supervizor, competenţa profesională dovedită şi evaluarea profesională realizată în cadrul interviului va comunica solicitantului până la sfârşitul şedinţei rezultatul interviului.
6. Rezultatul interviului poate consta în:
a) admiterea cererii şi acordarea dreptului de liberă practică autonomă solicitantului sau
b) respingerea provizorie a cererii de acordare a dreptului de liberă practică autonomă, cu obligaţia continuării activităţii de supervizare profesională pe o perioadă ce nu poate depăşi 4 luni calendaristice.
7. Solicitantul va semna pentru a confirma faptul că a luat la cunoştinţă de rezultatul interviului, putând formula contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicării rezultatului.

*Raportul de activitate redactat şi semnat de către solicitant va fi înaintat la înregistrare sau comisiei pe suport hârtie A4, font 12, la data programării interviului, fără a putea fi confundat cu raportul de supervizare final, care va fi întocmit de către psihologul supervizor şi se va depune la dosar cu acelaşi prilej. Structura raportului de supervizare final, precum şi structura raportului de activitate întocmit de către supervizat vor fi stabilite de către fiecare comisie aplicativă, fiind afişate pe site-ul oficial al Colegiului Psihologilor din România.
** Întrebările pot fi stabilite în mod aleatoriu de către membrii comisiei, conform domeniilor de specialitate, privind aspecte profesionale din raportul de activitate prezentat în faţa comisiei.
*** Aspectele deontologice vor privi cu precădere cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor psihologilor cu drept de liberă practică, precum şi a formelor de exercitare ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
**** Dosarul solicitantului va conţine în mod obligatoriu documentele prevăzute în Hotărârea Comitetului director din 24 martie 2007.

3. Structura raportului de supervizare final - întocmit de supervizor

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
COMITETUL DIRECTOR
COMISIA DE PSIHOLOGIE PENTRU
APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
STRUCTURA RAPORTULUI DE SUPERVIZARE
se întocmeşte de psihologul supervizor -

I. Obiective. Performanţă. Potenţial.

a) obiectivele de performanţă stabilite pentru supervizat, din perspectivă:
- teoretică;
- metodologică;
- practică.
b) evaluarea globală a performanţelor obţinute de supervizat */**/***
b.1) calitativă:
1. capacitatea conceptuală;                      2. capacitatea de planificare;
3. capacitatea de organizare;                   4. capacitatea acţională;
5. capacitatea de analiză şi sinteză;         6. capacitatea de decizie/intervenţie;
7. capacitatea de argumentare;                8. capacitatea de comunicare/relaţionare
9. capacitatea de inovare                       10. capacitatea de adaptare
b.2) cantitativă:
- tipurile şi volumul de aplicaţii;
- numarul de subiecţi şi caracteristicile lor fundamentale
c) potenţial de dezvoltare:
- competenţă profesională (în ce specialităţi se poate dezvolta);
- capacitate de perfecţionare/formare (participări la cursuri de formare/perfecţionare, masterat, doctorat, manifestări ştiinţifice - minim 10 credite pentru anul de supervizare);
- capacitate de perfecţionare/formare în psihologia judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf (formare complementară minim 1 an şi minim 100 de examinări poligraf)
- prognoza nivelului de utilizare.
d) forma de exercitare a profesiei (cabinet individual, cabinet asociat, societate civilă profesională,
colectiv profesional în cadrul unei structuri, în sector public sau privat)
e) metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică utilizate, justificarea alegerii acestora, valoarea practică a demersurilor intreprinse;

* se utilizează pentru apreciere o scală de măsurare ordinală, astfel:
1. foarte slab 2. slab 3. mediu 4. bun 5.`foarte bun;
** supervizatul trebuie să obţină calificativul global cel puţin mediu;
*** nu se admit, simultan, mai mult de două calificative slab şi unul foarte slab.

II. Evaluarea logisticii:
- condiţii de spaţiu;
- respectarea standardelor minime de dotare a cabinetului;
- teste, instrumente, aparate de evaluare aptitudinală.

III. Concluzia raportului
Recomandarea de eliberare a atestatului de psiholog practicant autonom cu drept de liberă practică, după caz, în specialitatea:
- psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale;
- psihologie judiciară-evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

IV. Raportul va conţine în mod obligatoriu semnătura şi parafa supervizorului.

4. Structura raportului de activitate - întocmit de supervizat

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
COMITETUL DIRECTOR
COMISIA DE PSIHOLOGIE PENTRU
APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
STRUCTURA RAPORTULUI DE ACTIVITATE (AUTOEVALUARE)
- se întocmeşte de psihologul supervizat -

1. Evidenţierea:
- obiectivelor teoretice, metodologice şi practice ale perioadei de supervizare profesională;
- cunoştinţelor şi deprinderilor de ordin practic care au fost dobândite în activitatea de supervizare profesională, referitoare la:
- organizarea şi desfăşurarea unei sesiuni de evaluare/testare psihologică sau a unui alt demers psihologic în domeniu;
- realizarea evidenţei subiecţilor evaluaţi şi a arhivei cu documentele de evaluare/testare psihologică.

2. Prezentarea:
- probelor şi instrumentelor psihologice din dotare (conţinut, caracteristici, utilitate etc.)
- procedurilor de aplicare a unor metode şi tehnici de evaluare, consiliere şi asistenţă psihologică utilizate în activitatea practică;
- modalităţilor de interpretare a rezultatelor obţinute şi de fundamentare a deciziei/avizului psihologic;
- caracteristicilor generale ale subiecţilor evaluaţi şi volumului de muncă;
- dificultăţilor în exercitarea actului profesional.

3. Proiecte de perspectivă vizând propria activitate profesională.

NOTĂ: Raportul se realizează, în mod separat, pentru fiecare dintre specialităţile în care a fost parcursă perioada de supervizare profesională:
- psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale;
- psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

Detalii privind schimbarea treptei de specializare

1. Trecerea de la practicant în supervizare la practicant autonom

SCHIMBAREA TREPTEI DE SPECIALIZARE
- de la psiholog practicant în supervizare la psiholog practicant autonom -

I. Trecerea de la treapta de psiholog practicant în supervizare la treapta de psiholog practicant autonom în specialitatea „psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale" se face în conformitate cu Art. 6 lit. c), Art. 7 lit. b) şi c), Art. 17, Art. 22 şi Art. 24 din „Proceduri privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale", elaborate de către Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

PRECIZĂRI:

1. Dovada a 10 credite anuale, obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
2. Anul de creditare, în condiţiile specificate la punctul 1, se cuantifică din momentul obţinerii atestatului de practicant în supervizare;
3. Se prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu, conform Art. 6 lit. b) şi c) şi Art. 7 lit. c), deoarece acestea nu au fost depuse la obţinerea atestatului de practicant în supervizare;
4. Nu se mai prezintă declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004, deoarece aceasta a fost depusă la obţinerea atestatului de practicant în supervizare.

II. Trecerea de la treapta de psiholog practicant în supervizare la treapta de psiholog practicant autonom în specialitatea „psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf" se face în conformitate cu Art. 6 lit. c), Art. 7 lit. b) şi c), Art. 17, art. 23 şi Art. 25 din „Proceduri privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale", elaborate de către Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

PRECIZĂRI:

5. Psihologul care doreşte să obţină atestatul de psiholog practicant autonom în specialitatea „psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf" trebuie să facă dovada că a urmat, suplimentar, un program de formare complementară cu durata de minimum 1 an de zile;
6. Dovada a minim 100 de examinări anuale prin tehnica poligraf şi a 10 credite anuale, obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog practicant în supervizare - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
7. Anul de cumulare a examinărilor prin tehnica poligraf şi de creditare, în condiţiile specificate la punctele 5 şi 6, se cuantifică din momentul obţinerii atestatului de practicant în supervizare;
8. Se prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu, conform Art. 6 lit. b) şi c) şi Art. 7 lit. c), deoarece acestea nu au fost depuse la obţinerea atestatului de practicant în supervizare;
9. Nu se mai prezintă declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004, deoarece aceasta a fost depusă la obţinerea atestatului de practicant în supervizare.

PRECIZĂRI SUPLIMENTARE:

a) În cererea tip adresată Comitetului director, la rubrica „specialitatea" se va face menţiunea: "schimbare treaptă de specializare".
b) Dosarul va conţine certificatul de cazier judiciar şi adeverinţa medicală, în termene de valabilitate;
c) La dosar se vor depune: raportul de activitate (autoevaluare), ce va cuprinde principalele repere din sfera profesională pe perioada supusă analizei, precum şi raportul de supervizare, întocmit de psihologul supervizor;
d) La dosar se va prezenta dovada exercitării profesiei de psiholog, în specialitatea în care se solicită schimbarea treptei, pe perioada supusă analizei (adeverinţă de la locul de muncă);
e) Copiile după diplomele de studii universitare (curs postuniversitar, masterat, doctorat) vor fi legalizate la notariat.

2. Trecerea de la practicant autonom la specialist

SCHIMBAREA TREPTEI DE SPECIALIZARE
- de la psiholog practicant autonom la psiholog specialist -

I. Trecerea de la treapta de psiholog practicant autonom la treapta de psiholog specialist autonom în specialitatea „psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale" se face în conformitate cu Art. 17 şi Art. 26 lit. a) şi b) din „Proceduri privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale", elaborate de către Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

PRECIZĂRI:

1. În condiţiile echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime în specialitate şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de practicant autonom: dovada a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
2. În condiţiile lipsei echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de practicant autonom, ca rezultat al diferenţei dintre experienţa acumulată ca psiholog şi data intrării în vigoare a Legii 213/2004 : dovada a 10 credite anuale, obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii xerox semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
3. Anul de creditare, în condiţiile specificate la punctele 1 şi 2, se cuantifică din momentul obţinerii atestatului de practicant autonom;
4. Nu se mai prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu, conform Art. 6 lit. b) şi c) şi Art. 7 lit. c), deoarece acestea au fost depuse la obţinerea atestatului de practicant autonom;
5. Nu se mai prezintă declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din Legea 213/2004, deoarece aceasta a fost depusă la obţinerea atestatului de practicant autonom.

II. Trecerea de la treapta de psiholog practicant autonom la treapta de psiholog specialist în specialitatea „psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf" se face în conformitate cu Art. 17 şi Art. 26 lit. a) şi b) din „Proceduri privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale", elaborate de către Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

PRECIZĂRI:

1. În condiţiile echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime în specialitate şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de practicant autonom: dovada a cel puţin 500 de examinări prin tehnica poligraf şi a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
2. În condiţiile lipsei echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de practicant autonom, ca rezultat al diferenţei dintre experienţa acumulată ca psiholog şi data intrării în vigoare a Legii 213/2004: dovada a minim 100 de examinări anuale prin tehnica poligraf şi a 10 credite anuale, obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
3. Anul de cumulare a examinărilor prin tehnica poligraf şi de creditare, în condiţiile specificate la punctele 6 şi 7, se cuantifică din momentul obţinerii atestatului de practicant autonom;
4. Nu se mai prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu, conform Art. 6 lit. b) şi c) şi Art. 7 lit. c), deoarece acestea au fost depuse la obţinerea atestatului de practicant autonom;
5. Nu se mai prezintă declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004, deoarece aceasta a fost depusă la obţinerea atestatului de practicant autonom.

PRECIZĂRI SUPLIMENTARE:

a) În cererea tip adresată Comitetului director, la rubrica „specialitatea" se va face menţiunea: "schimbare treaptă de specializare".
b) Dosarul va conţine certificatul de cazier judiciar şi adeverinţa medicală, în termene de valabilitate;
c) La dosar se va depune un raport de activitate, ce va cuprinde principalele repere din sfera profesională pe perioada supusă analizei;
d) La dosar se va prezenta dovada exercitării profesiei de psiholog, în specialitatea în care se solicită schimbarea treptei, pe perioada supusă analizei (adeverinţă de la locul de muncă);
e) Copiile după diplomele de studii universitare (curs postuniversitar, masterat, doctorat) vor fi legalizate la notariat.

3. Trecerea de la specialist la principal

SCHIMBAREA TREPTEI DE SPECIALIZARE
- de la psiholog specialist la psiholog principal -

I. Trecerea de la treapta de psiholog specialist autonom la treapta de psiholog principal autonom în specialitatea „psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale" se face în conformitate cu Art. 17, Art. 27 lit. a) şi b) şi Art. 32 din "Proceduri privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale", elaborate de către Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

PRECIZĂRI:

1. În condiţiile echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime în specialitate şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de specialist : dovada a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
2. În condiţiile lipsei echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de specialist, ca rezultat al diferenţei dintre experienţa acumulată ca psiholog şi data intrării în vigoare a Legii 213/2004 : dovada a 10 credite anuale, obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
3. Anul de creditare, în condiţiile specificate la punctele 1 şi 2, se cuantifică din momentul obţinerii atestatului de specialist;
4. Nu se mai prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu, conform Art. 6 lit. b) şi c) şi Art. 7 lit. c), deoarece acestea au fost depuse la obţinerea atestatului de specialist;
5. Nu se mai prezintă declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004, deoarece aceasta a fost depusă la obţinerea atestatului de specialist.

II. Trecerea de la treapta de psiholog specialist autonom la treapta de psiholog principal autonom în specialitatea „psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf" se face în conformitate cu Art. 17, Art. 27 lit. a) şi b) şi/sau Art. 32 din „Proceduri privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale", elaborate de către Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

PRECIZĂRI:

6. În condiţiile echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime în specialitate şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de specialist : dovada a cel puţin 500 de examinări prin tehnica poligraf şi a 50 de credite obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
7. În condiţiile lipsei echivalenţei de 5 ani între perioada experienţei minime şi perioada parcursă de la obţinerea atestatului de specialist, ca rezultat al diferenţei dintre experienţa acumulată ca psiholog şi data intrării în vigoare a Legii 213/2004: dovada a minim 100 de examinări anuale prin tehnica poligraf şi a 10 credite anuale, obţinute din activităţi de publicare, participarea la cursuri de perfecţionare şi specializare organizate potrivit legii şi normelor comisiei, participarea la activităţi ştiinţifice etc. acumulate în perioada activităţii ca psiholog specialist - (copii semnate olograf şi parafate de către psihologul solicitant, pentru conformitate cu originalul);
8. Anul de cumulare a examinărilor prin tehnica poligraf şi de creditare, în condiţiile specificate la punctele 6 şi 7, se cuantifică din momentul obţinerii atestatului de specialist;
9. Nu se mai prezintă scrisori de recomandare din partea a doi psihologi, care deţin atestatul de liberă practică autonomă în domeniu, conform Art. 6 lit. b) şi c) şi Art. 7 lit. c), deoarece acestea au fost depuse la obţinerea atestatului de specialist;
10. Nu se mai prezintă declaraţia notarială pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 20 şi 21 din legea 213/2004, deoarece aceasta a fost depusă la obţinerea atestatului de specialist.

PRECIZĂRI SUPLIMENTARE:

a) În cererea tip adresată Comitetului director, la rubrica „specialitatea" se va face menţiunea: "schimbare treaptă de specializare".
b) Dosarul va conţine certificatul de cazier judiciar şi adeverinţa medicală, în termene de valabilitate;
c) La dosar se va depune un raport de activitate, ce va cuprinde principalele repere din sfera profesională pe perioada supusă analizei;
d) La dosar se va prezenta dovada exercitării profesiei de psiholog, în specialitatea în care se solicită schimbarea treptei, pe perioada supusă analizei (adeverinţă de la locul de muncă);
e) Copiile după diplomele de studii universitare (curs postuniversitar, masterat, doctorat) vor fi legalizate la notariat.

4. Tematica generală de interviu

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
COMITETUL DIRECTOR
COMISIA DE PSIHOLOGIE PENTRU
APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
TEMATICA GENERALĂ DE INTERVIU

I. Specialitatea: „psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale"
- Pentru obţinerea treptei de psiholog practicant autonom:

1. Reglementări privind:
a. exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
b. organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
2. Metode, tehnici şi instrumente utilizate în evaluarea şi asistenţa psihologică a utilizatorilor de armament şi muniţie
3. Managementul stresului

- Pentru obţinerea treptei de psiholog specialist:

1. Reglementări privind:
a. exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
b. organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
2. Metode, tehnici şi instrumente utilizate în evaluarea şi asistenţa psihologică a utilizatorilor de armament şi muniţie
3. Managementul stresului
4. Metodologiile de lucru privind:
a. activitatea de diagnoză şi intervenţie organizaţională
b. activitatea de analiză a muncii

- Pentru obţinerea treptei de psiholog principal:

1. Reglementări privind:
a. exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
b. organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
2. Metode, tehnici şi instrumente utilizate în evaluarea şi asistenţa psihologică a utilizatorilor de armament şi muniţie
3. Managementul stresului
4. Metodologiile de lucru privind:
a. activitatea de diagnoză şi intervenţie organizaţională
b. activitatea de analiză a muncii
5. Principii şi metode de formare şi orientare pe ruta profesională

II. Specialitatea: "psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf"
- Pentru obţinerea treptei de psiholog practicant autonom:

1. Reglementări privind:
a. exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
b. organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
2. Metodologiile de lucru privind:
a. evaluarea sincerităţii persoanelor bănuite de implicare în activităţi antisociale
b. evaluarea sincerităţii depoziţiei persoanelor cuprinse în procesul judiciar
c. evaluarea sincerităţii persoanelor implicate în anchete administrative
d. evaluarea sincerităţii persoanelor în cadrul selecţiei de personal
e. verificarea loialităţii persoanelor faţă de obiectivele organizaţiei în care îşi desfăşoară activitatea

- Pentru obţinerea treptei de psiholog principal:

Cerinţe metodologice de examinare psihologică

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

CERINŢE privind metodologia de examinare psihologică utilizată de psihologii cu drept de liberă practică în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale"

SCOP:

- examinarea psihologică a subiecţilor, în vederea evaluării şi determinării compatibilităţilor dintre capacităţile intelectuale, abilităţile psihice generale, structura de personalitate şi cerinţele specifice posesorului şi utilizatorului de armament şi muniţie.

TIPURI DE EVALUĂRI:

1. La angajare/la întocmirea dosarului de obţinere a permisului de armă

2. Periodic:

a) pentru personalul angajat în sectorul privat care, prin natura atribuţiilor, poartă armament şi muniţie: anual;
b) pentru personalul angajat în structurile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale: conform reglementărilor legale în vigoare;
c) pentru persoane particulare care deţin permis de armă: la cinci ani.

MOD DE DESFĂŞURARE:

a) colectiv: maxim 50 subiecţi/sală de examinare;
b) individual: maxim 10 subiecţi/psiholog/zi.

DURATĂ (timp efectiv de lucru):

- administrare în colectiv: minim 2 ore;
- administrare individuală: variabil;
- interviu: minim 30 minute.

STRUCTURA UNEI SESIUNI DE EVALUARE:

- programare/evidenţă;
- probe creion-hârtie;
- probe aparate (pentru aptitudini speciale);
- interviu;
- analiză, interpretare, concluzii;
- elaborare documente de evaluare.

DOCUMENTE:

- fişă individuală;
- fişă anamnestică;
- foi de răspuns la teste;
- registru de evidenţă;
- dosare de arhivă.

METODE (neexclusive, recomandate ca utilitate şi practică imediată):

- observaţia;
- teste şi chestionare;
- biografică;
- analiza produselor activităţii;
- convorbirea;
- interviul.

PROBE:

a) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal general: - minim 2 probe (cel puţin una verbală şi una nonverbală)
b) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal special: - cel puţin o probă de evaluare (pentru atenţie concentrată, atenţie distributivă, memorie vizuală, memorie auditivă, spirit de observaţie etc.)
c) pentru evaluarea structurii de personalitate: - cel puţin un chestionar care să măsoare dimensiuni precum stabilitatea emoţională, gradul de anxietate, nervozitatea, calmul, stăpînirea de sine, tendinţele depresive, toleranţa la frustrare, nivelul de maturizare socială, capacitatea de comunicare şi relaţionare, sociabilitatea, tulburări de comportament etc.

STANDARDE DE ADMITERE:

a) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal general: - nivel intelectual peste nota standard NS ≥ 4 sau coeficientul de inteligenţă IQ ≥ 90

b) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal special: - viteză, randament, timp de reacţie, eficienţă, precizie etc. note standard cel puţin de nivel mediu

c) pentru evaluarea structurii de personalitate: - scale fără accentuări sau dizarmonii

NOTĂ:

a) valorile notelor standard de mai sus reprezintă etaloane exprimate în stanine (9 clase);
b) dacă se utilizează etaloane exprimate în alte tipuri de scale, atunci valorile vor fi egale sau mai mari mediei.

DECIZIA:

- se emite un aviz de tipul: APT PSIHOLOGIC sau INAPT PSIHOLOGIC pentru scopul vizat

VALABILITATEA REZULTATULUI EXAMINĂRII:

- rezultatul examinării se referă doar la scopul şi momentul evaluării;
- rezultatul este valabil timp de 12 luni calendaristice.

REEXAMINAREA:

- se poate efectua o singură dată, la un interval de timp de minim 15 zile şi maxim 30 zile de la data primei evaluări.